Bogdan Teodorescu ilustrează cu prisosinţă calităţile cu care Soarta, într-un moment de mare generozitate, l-a înzestrat. Nu voi încerca să le ierarhizez, dar nu pot să nu remarc că, dincolo de alte titluri cu care s-a făcut cunoscut, este şi autorul unei cărţi de excepţie - „Cinci milenii de manipulare”. Mie, cel puţin, mi-a stârnit toată admiraţia. Aici îşi dă măsura lui profesorul de comunicare. Dar Bogdan Teodorescu este şi un analist politic de forţă. Cunoaşte extrem de bine lumea în care se mişcă, biografiile şi psihologiile clasei politice, cu foarte puţine excepţii mai nepricepută chiar decât activiştii prerevoluţionari, iar loviturile sale îşi găsesc mereu ţinta. De altfel, până în momentul de faţă, a câştigat, cum ar spune iubitorii de box, de cele mai multe ori prin k.o. În aceeaşi ordine de idei, nici prognozele sale nu sunt prea îndepărtate de adevăr, ba în ultimii ani, ele ne-au amintit de precizia vechilor ceasuri din gările de odinioară. Din complicatele înzestrări ale lui Bogdan Teodorescu este imposibil de ignorat darul călătoriei: poate fi găsit în orice parte a lumii şi mereu pregătit nu numai să cunoască, ci şi să le împărtăşească cititorilor săi ceea ce a văzut, simţit şi ... gustat, ce deosebeşte o ţară de alta, ce trebuie neapărat văzut şi cunoscut în detaliu. Semnele acestor înzestrări deosebite se văd foarte bine în romanele sale moderne, scrise cu mare siguranţă, în care mai ales politica este personajul principal. La cei cincizeci de ani ai săi, Bogdan Teodorescu se află pe drumul cel mai bun cu putinţă. Şi spre deosebire de numeroşii noştri confraţi, el citeşte mai mult decât scrie.

Augustin Buzura