Un print din Levant...

De multi ani, am impresia ca Bogdan Teodorescu, un print din Levant - cum ar fi spus Doinas - rataceste in spatiul mioritic, sperand sa gaseasca aici un teritoriu cu trei stele Michelin. Deziluzionat de fiecare data, de oameni si de intamplari, pleaca in lume, cautand raspunsuri la intrebari imposibile. Nostalgia si speranta il aduc inapoi. Aici reincepe munca Sisifului.

Il stiu de multi ani. L-am admirat si il admir pentru eleganta, pentru echilibru, pentru cultura, pentru gastronomie, pentru romanele scrise - ca forma a evadarii din spatiul in care nu respira foarte usor.

Ne-am intalnit in politica - avand statut sau chiar opinii diferite. Dincolo de ciclurile electorale, sfaturile sale m-au ajutat, inclusiv atunci cand erau putini cei care-mi raspundeau la telefon.

Orice discutie cu Bogdan, in orice teritoriu, devine, inevitabil, maieutica. Ma bucur, de fiecare data, sa-l ascult povestind despre calatoriile sale in Africa, in Asia sau in America de Sud. Raspunsurile sale duc spre un adevar - uneori - amar al societatii romanesti: nu stim sa ne alegem viitorul (uneori, nici macar presedintele)...

Cred ca nu am “pierdut” prea multe din emisiunile sale de la televizor - exemple admirabile de analiza si de comunicare din partea unui profesor exigent. Adeseori, moderatorul nu trebuia decat sa fixeze tema dezbaterii.

Bogdan Teodorescu este unul din oamenii pe care ii admir. Spre deosebire de multi cei pe care i-am cunoscut, el a ramas neschimbat, egal cu sine insusi.

La Mulți Ani, Bogdan!

Adrian Năstase